| Author |
Message |
iulia
SCHREI V.I.P
Joined: 16 Mar 2006
Posts: 1027
|
|
 O poveste obisnuita(nu ma pricep la nume asa k n-are) |
 |
“Cine sunt eu?Cateodata imi pun singura aceasta intrebare la care nu primesc raspuns.Nici macar eu insami nu-mi pot spune cine sunt cu adevarat.Ma simt atat de singura intr-o lume pustiita,lipsita de sentimente.Simt cum totul se darama in jurul meu si nimeni nu vrea sa ma salveze , nimeni nu vrea sa ma prinda inainte sa cad in acea prapastie a singuratatii,un abis fara sfarsit.Am alergat ultimele sute de metri ,dar mai lipseste o bucata si inca o bucata ….pare ca nu are final…fiecare piatra a devenit absurda,in fata mea sta noaptea si ce vine e necunocut,dar nu imi e frica sau cel putin asta vreau sa cred.”
-Ce spui ? Cum ti se pare?
-Trebuie sa recunosc Alex ca ai stofa de scriitoare…este super ,imi place deosebit de mult ,daca nu o continui esti bleaga.
-Mda…ma rog,o sa continui cand voi avea inspiratie,un geniu ca mine trebuie sa mediteze bine inainte sa astearna ceva pe o foaia sa stii si tu.Asa cum tie ti-a luat ceva timp sa inveti sa canti la tobe Gustav.
-O da am uitat ca tu esti un geniu…
Sa ma prezint?Neah mai bine va las pe voi sa ma descoperti pe parcurs.Ceea ce va voi spune acum s-a petrecut cu ani in urma.A fost poate cea mai frumoasa perioada din viata mea unde am recunoscut adevaratul sens al prieteniei.Poate o sa ma credeti nebuna dupa ce veti citi unele faze,dar va asigur cu mana pe inima ca nu sunt si nici nu am fost.
Bucurie – tristete; iubire – ura; veselie – lacrimi. De ce? De ce trecem dintr-o extrema in alta? De ce iubim, de ce uram? De ce avem ocazii de bucurie si veselie de ce triste si lacrimi? Nu putea fii numa triste sau numa fericire si iubire, dar ar fi intervenit melancolia si iar vin cu intrebarea “de ce?” De ce eu …..
Gustav: - hai mai tot aici te gasesc, tot cu pixul si foile in fata? Au venit si baieti si vor sa mergem in parc la o plimbare cu biciclete, role etc.
Alex: -let’s go, boys!
In parc……
Bill: - facem o intrecere, iar cine pierde va tine un party la el acasa, ok?
Tom: - Doar stiti ca sunt cel mai bun, si cel mai tare…see ya!!!
Din pacate nu eram tocmai intr-o buna dispozitie pentru aceasta competie, asa ca am pierdut urmand ca a doua zi sa fie acea petrecere.Gustav a vazut ca nu era chiar roz in viata mea in aceste zile asa ca a incercat sa discute cu mine intre 4 ochi dar nu a reusit sa afle nimic, totul era pustiu in jurul meu “fiecare piatra a devenit absurda,in fata mea sta noaptea si ce vine e necunocut”. De ce? Era grav? Erau doar 2 dintre intrebarile care il macinau acum si pe Gustav, dar fara nici un raspuns.
Petrecerea nu a avut nici un efect asupra mea , nici veselia celor din jur nu ma puteau asigură printre spiritile incise ale petrecerii. Mergeam de colo colo fara un rost nici eu nu stiamce fac….
Georg: -ce a patit?
Gustav: -nu stiu, chiar nu stiu ce se petrece cu ea si de ce e in dispoziția asta, am incercat sa vb cu ea dar nimic.
Gustav tinea prea mult la mine( ca un amic nu ca altceva), si asa nu avea nici el o nopate prea buna precum cei 2 gemeni care erau senzatia petrecerii, dansau ca doi nebuni cum nu le statea in fire, mai ales Bill,(tin sa mentionez ca nu era sub influenta alcoolului era o petrecere fara alcool toti erau treji si se intelegeau de minune, o petrecere reusita ptr toti, si uite ca se poate si fara alcool, poate ceva red bull)dar sa-i lasam pe cei doi nebunatici sa se distreze iar Gustav nu avea de gand decat sa afle ce e cu amica lui asa ca m-a urmarit-o toata seara pana cand……
Alex: -Auuuuuu…….scuze….scuze. e vina mea eu nu ma uitam pe unde merg ( dar in gandul meu era altceva “ce bine ca am dat peste tine esti la petrecere si eu care credeam ca nu ai fost invitat”)
Dusty:- scuze nici eu nu eram extraordinar de atent…….
Gusti vazuse toata intamplarea dintre noi doi, si nu i-a scapat stralucirea din ochii mei, cum imi frecam mainile si se ma inrosisem la fata si nu era nici o lumina care sa-i insele gandurile. Stia deja nereguli partenerei lui si nu vroia sa ma lase asa mai ales ca Dusty era colegul de clasa a lui Georg.
Gustav:- hai ca am aflat ce e cu ea si nu ma poate contrazice nimeni ca ea nu e indragostita, si dupa cum o cunosc o sa nege acest lucru asa ca te rog ceva.
Georg: - spune. Te ajut cu cea mai mare placere.
Gustav: - uite Dus e colegul tau de clasa……..
Georg: -de el…..wowwww..
Gustav: - taci si asculta-ma…..
Intre timp eu nu faceam altceva decat sa profit putin de acesta “lovitura”
Dusty:- Ma numesc Dus…..Dusty, dar mi se zice Dus.
Alex: - Alexandra, dar mi se zice Alex.
Si am inceput sa radem amandoi ca doi copilasi fara un motiv anume …..dar momentul a fost stricat de cine oare? Tocmai de Dus
Dus: - eu plec pe aici, poate pana la sfarsitul petrecerii ne mai vedem, elegant party am inteles ca tu esti gazda…..si frumoasa casa. Papa!!
Odata cu plecarea lui mi s-a dus fericirea, soarele apunea iar pe strada mea, cica e o petrecere frumoasa pe naiba frumoasa de unde atata frumusete, e cea mai naspa petrece din viata mea.
He-hei, dar nu aveam de unde sa stiu ca mi se pregatea o surpriza si nici nu era cea mai urata petrecere din viata mea, avea sa fie cea mai frumoasa iar soarele nu apunea stralucea mai tare ca niciodata, fericirea mea era si a lui, toata lumea urma sa fie a noastra.
Tom si Bill s-au trezit luati pe sus de Georg si Gustav, ii tineau in mana ca pe niste saci cu cartofi, doar ca nu stateau linistiti erau cam agitati ca au fost intrerupti din “activitate”.
Bill: - ce faceti mai ce ne luati asa ati innebunit?
Tom: - clar sunteti nebuni ….mai aveam putin si o sarutam…prespun ca stiti ce e ala un sarut? Nu? Daca nu va explic teorie ca practic va descurcati voi nu sunteti chiar atat de fraieri, poate doar putin.
Georg:- dar vrei sa mai si taci si sa ne asculti ca o saruti pe urma pe tine nu moare daca o nu o saruti acum sau mai incolo, si vrei sa-ti arat ca stiu sa sarut….(si se intindea, la misto bineinteles, catre Tom ca sa-l sarute)
Tom:- piei satana piei! Si a sarit 3 metri mai departe de el.
Georg: - hai ca nu-ti fac nimic nu sunt chiar atat de tampit hai sa va explicam teoria chibritului.
Gustav:- si nu acceptam refuzuri
Bill:- azi sau maine? Daca e maine am plecat!
Gustav: - Alex a noastra e indragostita(Bill era ochi si urechi), de un coleg de clasa a lu` Georg( si o galeata de apa rece tocmai a fost aruncata in capul lui Bill…..cred ca era cam mare ca incepuse sa zica “nein, nein, nein”, fara sa auda continuarea)
Georg: - ce nu mai ce nu-ti convine nici macar nu ai auzit ce are de spus si deja e nu ? doar am zis fara nici un refuz.
Gustav:- nu e mare branza ce vrem sa facem e ceea ce stim noi mai bine, sa cantam, sa facem atmosfera, sa sara lumea( au loc nu dau cu capul de tavan)….vom canta Rette Mich, si deja am aranjat ca Dus si Alex sa danseze.Batem palma?
Dar Bill in acel moment nu a facut decat sa se intoarca fara sa dea nici un raspuns se pare ca nu a fost doar apa rece era mai mult. Clar era mai mult ptr ca era jumate ca volum fata de Georg si iar s-a trezit suspendat prin camera.
Georg: - am zis fara refuz nu ma intereseaza. Tu chiar nu tii la Alex? O cunoastem de atata timp e singura care ne-a fost alaturi de cand facem parte din Tokio Hotel, s-a dovedit o buna prietena ptr toti, ne-a ajutat mereu si tu ii intorci spatele acum cand are trebuință de noi, doar atat poti face ptr ea sa intorci spatele? Asa iti palce tie sa tratezi persoanele dragi cu spatele?
Bill( era nervos si mai ave putin si exploda): - batem odata palma aia?
Gustav a avut dreptate cand a zis ca la muzica se pricep cel mai bine, vestea s-a raspandit foarte rapid printre petrecareti, ca acestia vor canta, Rette Mich. Totul mergea conform planului, iar eu m-am intalnit cu Dus la dans, a fost poate cel mai frumos dans.Dansam chiar in fata asa zisei scene unde cantau cei 4, chiar in ochii lui Bill plini de ura, in acel clipă ura melodia, ura propria persoana, il ura pe Dus. Tinerii erau foarte aproximativ unul de altul,instictul animalic, sau mai bine zis de baiat al lui Dus nu zicea altceva decat ca trebuie sa o sarute pe Alex, fapt care l-a facut pe Biill sa fie si mai furios, si sa stranga microfonul in maini si sa cante din ce in ce mai tare, buzele celor doi urma sa se uneasca, dar s-a auzit o lovitura puternica dinspre scena, cu totii eram uimiti dar eu eram foarte speriata, nu intelegeam reactia lui Bill, care tocmai trantise microfonul.Acum incepuse sa-i dea pe toti afara si sa zica ca s-a termiant petrecerea. Ce se intamplase cu el?
Acest lucru mi-a incurcat toate gandurile. In ciuda acestui fapt a ramas cea mai frumaosa petrecere, am dansat cu Dus, eram in culmea fericiri. Frigul serii s-a lasat in sufletele si in gandurile tuturor, le controla visele si respectiv cosmarurile lui Bill.
Peste cateva zile s-a uitat de acel incident, baietii au plecat in concert ptr o saptamana iar eu am ramas acasa din cauza scolii, eram prima invitata de altfel pe lista baietilor.Dar nici acasa nu era cumplit de rau totul mergea bine si in relatia mea cu Dus.
“Niciodata nu am crezut ca voi fi asa fericita,dar totusi fericirea mea nu este completa.De ce ? Nu stiu…”Stateam in pat si scriam ceea ce simteam in acel ocazie cum deseori obisnuiesc sa fac.Afara ploua ,iar eu ma plictiseam ingrozitor .Imi era dor de baieti.In lipsa mea de activtate mi-a revenit in minte imaginea lui Bill aruncand cat colo microfonul.Desi nu ma mai gandisem din seara respectiva la chestia asta acum iar intrebari fara raspuns imi dadeau tarcoale..De ce a reactionat asa?Nu-mi place sa-l vad suparat,cu el m-am inteles cel mai bine dupa Gustav si acum imi face asta.Nu pot fii happy atat timp cat il stiu pe el suparat.De fiecare data cand ma uitam in ochii lui vedeam acea stralucire aparte,acum in schimb ii vad melancolici,reci ,iar in privirile lui stau ascunse toate raspunsurile la intrebarile mele.Fuck,al naibii telefon chiar acum trebuia sa sune?Omg…a Dus….
-Salut mai ce faci?
-Hy!Pai bine prin casa ma plictiseam ,vremea e cam nasoala...tu?...Altceva mai intelligent nu puteam sa spun?!
-Da stiu,destul de urat.Dar chiar si asa nu ai vrea sa iesim la un suc ceva?Sau la un film?
-Hmm…pai as fi ipocrita daca ti-as zice ca nu vreau,so mergem la un film si apoi la un suc?
-Ok,tu esti sefa.Ne intalnim in 30 de minute .Vin eu si te iau.
Rectific,telefonul a sunat in momentul potrivit.Chiar aveam necesitate de o iesire ,altfel creierul meu lua foc in curand de la prea multe ganduri.Dar faza e ca acele ganduri se intiparisera bine in mintea mea si numai vroiau sa plece…nici macar la film nu au incetat intrebarile sa curga asa una dupa alta.Ma rog,faza e ca m-am simtit totusi bine cu Dus,dupa film am mers la suc si am uitat pentru o clipa de Bill si restul.Absorbeam fiecare cuvintel spus de Dusty.Vorbea atat de frumos si de cald.Mai ca nu l-am auzit cand mi-a propus sa fiu prietena lui.Omg nu am auzit bine ?!! prietena lui ?God…simteam cum ma topesc,ce sa-i raspund?Acum totul era confuz ,daca inainte mi-as fii dorit enorm de mult sa ma intrebe acest lucru ,acum ca a facut-o mi se parea atat de …nesemnificant?Acesta sa fie cuvantul?Nu sunt o persoana care sa se arunce asa in fata,de fapt calculez fiecare pas in plus pe care il fac.De ce sa as fi reactionat si acum altfel ?Ma voi gandi bine inainte sa accept sau nu…off de parca nu as fi avut si asa prea numeroase ganduri pe cap…
Dus:Alex?Mai esti aici?Ce imi raspunzi?Daca nu vrei nicio problema…macar spune ceva..
Alex:Aaaa…de fapt nu este ca nu vreau,doar ca trebuie sa ma gandesc bine inainte sa dau un raspuns.Stii sunt genul care calculeaza absolut tot ce face.Nu te superi nu?Cand voi avea un raspuns ti-l voi da,asta daca mai astepti…
Dus:Te inteleg,atunci voi astepta cat va fi nevoie,nu vreau sa te pierd.De ceva vreme tot caut momentul potrivit pentru a-ti spune…
Minunat mi se facea o declaratie ,iar eu nici macar numai eram atenta la ce spunea.Ce naiba vreau de fapt ?Pe zi ce trece ma scufund in mai multe intrebari fara raspuns.
“Bun venit in visul meu , restrictiile sunt interzise.Imi e total indiferent cand cineva vorbeste impotriva mea ,nu ma intereseaza.Ascult parerile prietenilor,singurii care conteaza.Si cand zic prieteni ma refer la cei adevarati nu la acele fiinte care ti se baga pe sub epidermă doar petru ca nu au cu cine sa stea in ziua respectiva,iar apoi daca ii spui ceva poti fi sigur ca a doua zi jumatate de scoala va afla tot.La inceput te intrebi cum a fost posibil acest lucru,iar apoi iti dai seama ca ai spus tot ce ai avut pe suflet unui dobitoc,care cum aude ceva nou ciripeste.Sunt ca niste pasari de prada.Pe cuvant!”
Peste strada galagie mare, oare ce se intampla? Framantari sociale? Am iesit la geam sa vad care e treaba, era o galagie infernala. Era nespus de multa lume la casa Kaulitz, acum intelegeam de ce, urmau sa vina din concert.Am inchis geamul ptr a mai diminuează din zgomotul de afara si mi-am pus si muzica cu gandul de a scrie in continoare, dar cineva a a la sunat usa. Nu era nici posta, nici barza erau scumpii mei prieteni care au venit din concert, si ptr a scapa de fane au venit la mine, nici la casele lui Gustav si Georg treaba nu era prea roza, la fel de multe fane asteptau infocate cu fluiere, pancarde, si mai ales multa prostie.
Gustav, Georg, Bill si Tom au intrat repede in casa sa nu-i vada nimeni, intre timp venise si presa cu politia ptr a avea grija de circulatie. Primul lucru pe care l-au facaut a fost sa sune la politie ptr a le trimite acasa, erau prea multe, chiar nu faceau fata.
Parintii mei au fost de acord ptr ai lasa pe baieti sa stea in seara aceea la ei, oricum se innopta afara si pana lucrurile reveneau la normal mai dura ceva. Li s-a pregatit repede o gustarica parca le ghicise gandurile tuturor, nu urma decat o noapte alba in care baieti trebuia sa povesteasca cu lux de amanunte indiferent ce patanie din concert. Cafeaua era in dreapta, sucuri in stanga iar noi eram pe undeva pe jos si se vorbea si se radea cu lacrimi, am ajuns sa sorb fiecare cuvintel pe care il rostea Bill, “ce e in mintea mea ce se intampla cu mine?Ale ce-i cu tine?planeta catre Alexandra”, incercam doar sa-mi revin si sa fiu atenta la ce se povesteste nu de alta dar chiar, i-a rupt tricoul o fana. Eh dar nu au povestit doar ei, Gustav cu Georg m-au intrebat cum merg lucrurile cu Dus, moment in care Bill a transformat extrem de serios si incerca sa fie indiferent, Tom incepea sa observe aceste priviri, si intamplari, doar erau frati dar inca nu zicea nimic credea ca e mai bine, e si fratisu mare cat o sa-l mai ajute. Dupa ce le-am zis ca sunt in acea perioada de gandire si ca nu stiu ce raspuns o sa-i dau lu Dus a inceput Tom sa faca niste glume ptr a schimba subiectul si inveselindu-l pe Bill.
Tom:Ooo…da da da moment de gandire,lasa vrajeala ,iti place sau nu?micuta Alex e indragostita?
Alex:Pai spre deosebire de tine Tom eu gandesc inainte sa actionez si daca sunt ce? Probleme?
Tom:O da nu sarii asa ca arsa,nu are voie omul sa glumeasca?Frate…
Alex:Ba da,i-am zis eu din ce in ce mai furioasa,sincer nici nu stiam de ce ma enervez asa de rau.Dar glumele tale mi se par de-a dreptul patetice.
Tom:Bine ca ma faci patetic ,oi fi tu aia desteapta.Iese fum de la prea multa gandire.
Alex;Nu ma face proasta ca te fac copac.
Tom:Am zis eu asa ceva?Tu te consideri...si…
Alex:Si ce?Cred ca nu trebuie sa-mi spui tu mie ce sa fac .A ajuns sa-mi dea lectii un Don Juan de Germania care traieste doar pentru niste iesiri de-o seară fiindu-i frica sa iubeasca cu adevarat.De ce fugi Tom?
Situatia deja devenise incomoda pentru toti ,acest lucru l-a observat si Gustav care a incercat sa calmeze spiritele cat de cat.
Gustav:Nu ar fi mai bine sa incetati?Alex te rog…mai bine ne spui ce raspuns ii vei da lui Dus…te-ai gandit?
Alex:Pai nu stiu…am zis eu intr-un final fiind un pic mai calma.Voi ce ziceti?
Tom:uite ca tot tu ne ceri parerea..
Gustav:Tom te rog…asa pai sincer eu zic sa faci ce crezi tu ca este mai bine pentru tine.Faceti o pereche frumoasa.
Tom:Deah ce a spus si Gustav…o da idem….
Georg:Eu cred ca ar fi mai bine sa te gandesti sigur daca tii la el sau pur si simplu sau te atrage fizic.Nu stiu ce sa-ti spun Alex,oricum sunt alaturi de tine.
Au urmat cateva clipe de tacere pana cand am decis sa vorbesc…
-Bill tu ce spui?
-Da eu ,ce-i cu mine.Bill era absent,se pare ca nici nu observase mica mea disputa cu Tom,nici ce intrebasem mai devreme.Oare ce era in mintea lui?As fi vrut sa stiu.
Gustav:Alex vroia sa stie ce parere ai,ce raspuns sa ii dea lui Dus.
Bill:De ce ar trebui sa-mi dau cu parerea?(mi se parea mie sau o spunea pe un ton ironic si chiar deranjat).Daca ea nu stie ce sa-i raspunda,eu nici atat.In inițialul rand nu ma voi giugiuli eu cu Dus toata ziua de acum incolo.
Georg:Bill ai vrea te rog frumos sa numai fi asa,iti cerea doar o parere,in fond Alex e prietena noastra,daca nu ne spune noua atunci cui…
Bill:Si daca nu vreau sa-mi dau cu parerea?
Alex:Atunci nu ii voi raspunde lui Dus,pana nu imi spui ce gandesti nu ii dau niciun raspuns.am zis-o pe un ton destul de rece,daca la inceput situatia era calma si radeam cu lacrimi dintr-o data totul a devenit foarte serios.A urmat o tacere de cateva minute timp in care Bill parea ca ducea o lupta interna.
Bill:Pai eu zic sa accepti…
Poftim?Chiar nu ma asteptam sa imi dea un astfelt de raspuns.WTF?Acum nu ma asteptam ca Bill sa imi raspunda asa?Ce se intampla cu mine? Sunt si mai confuza.Perfect m-au lamurit.Totusi de ce ma dezamgea raspunsul lui Bill?
Bill:Ce va uitati asa la mine?V-am zis parerea mea,sa-i zica un “da”…nu am omorat pe nimeni,I know din cauza machiajului arat sinistru,acum ma duc sa-l dau jos poate nu ma mai priviti asa.Ai demachiant nu?
Declar:Baitul asta e nebun ,mai rau ca fratisu,ala macar recunoaste….
Totul a ramas in ceata, Tom si cu Bill erau suparati si cam nervosi dupa disputa pe care am avut-o iar, Gustav si cu Gerog se simteau cam prost crezand ca totul a pornit din vina lor. Am adormit in tacerea apasatoare ce se lasase in camera, mos ene venise pe la gene.Dimineata era o alta zi de scoala, dar cand m-am trezit baietii nu mai erau la mine in camera cred ca s-au dus acasa sa se pregatesca ptr o nenorocita si urata zi de scoala.
Imi era parca si rusine sa dau ochii cu Gustav si Georg, iar pe Tom imi venea sa-l spanzur de neonul din mijlocul clasei, iar Bill iar Bill doamne ce pot sa-i fac sa-i sar in brate si sa-mi cer scuze, ‘nu Alex esti nebuna, merita acelasi regim ca fratisu”.
Pe hol era mare agitatie, mai multa ca deobicei. Observ niste afise lipite peste tot, ma duc la unul unde nu era nimeni, in spatele meu apar si “frumosii”( lumea era deja obinuita cu ei si nu le mai dadea importanta cand intrau in scoala, se comportau normal, cred ca au realizat ca sunt doar oameni si nu fac minuni).
Gustav:- Neata! ce se intampla Alex, e asa agitatie pe hol si par toti atat de incantati!
Alex:- Ooooo da, se organizeaza o tabara la munte ptr 5 zile, si mai ales ca e in timpul scolii si scapam de ore, frumos ce caramizi le-o fi cazut in cap profilor sa faca o tabara in timpul scolii? Normal ca ma bucur da na mi se pare suspect, si ptr ca e suspect eu zic sa mergem, voi ce spuneti?
Georg:- da normal ca mergem scapam de ore ce naiba.
Bill:- sa merg sa nu merg sa merg sa nu merg sa merg sa nu merg…….dar a fost intrerupt…..se facuse negru de furie.
Dus:- Neata baieti! Neata, Alex! Ati auzit de excursie? Mergem nu? Scapam de ore doar nu aveti de gand sa stati in oras si sa pierdeti o asemenea distractie?
Alex:- nu normal ca nu Dus vom merge si noi!
...............................................................................................................................................
este întâia parte ,nu stiu knd o vom pune pe urmatoarea,l-am facut eu impreuna cu Oana,sper sa va plak
|
|
| 24/04/2006 19:16 |
  |
 |
iulia
SCHREI V.I.P
Joined: 16 Mar 2006
Posts: 1027
|
|
| |
|
Si iata-ne in autocarul care avea sa ne scape timp de o saptamana de monotonia apasatoare din oras si de minunatele ore de scoala.Probabil o sa va intrebati daca Bill a venit sau nu pana la urma.Voi ce credeti?Logic ca a venit mai,nu era chiar atat de prost sa ramana in oras singur singurel si se duca la ore stiind ca intre timp altii se distreaza undeva la munte intr-un peisaj superb,oricat l-ar fi urat el pe Dus.Am urcat eu frumusel si am inceput sa caut un loc unde sa stau.Ma gandeam ca mi-a oprit Gustav loc langa el,de obicei asa era.Da bine spus de obicei,vad ca acum si l-a cam schimbat statea langa Tom.Si ma rog de cand sta Gustav langa Tom?Fie sa vad daca Dus…what?Si acum nu-mi spune ca Georg a transformat dintr-o data mega bun prieten cu Dus de trebuie sa stea musai langa el in autobuz?!Ok,calma Alex asta e vei sta langa Bill,poate reusesti sa vorbesti cu el ,si asa relatia voastra a cam scartait in ultima vreme.O fi el prea stresat de la atatea concerte?Ma rog.
Alex:Salut!Pana la urma ai venit.Te superi daca ma asez langa tine?Uite ca am ajuns sa-l intreb daca se supara.Grava situatie.
Bill:Nu,nu ma supar.Nu stiu din ce rațiune Gustav a vrut sa stea cu Tom ,iar Georg nici nu m-a auzit cand l-am strigat.S-a asezat repde langa Dusty…
Alex:Ma gandeam ca nu vrei sa vii….ce subiect de discutie frate gasesc si eu.
Bill:Stiu ca sunt un pic diferit ,da nu’s nebun sa raman in oras si voi sa va distrati fara mine cu Dus…
Alex:Bill tu ai ceva impotriva lui Dus?Daca nu iti place spune-mi..
Bill:Cine Dus?a nu scumpul de el…
Alex:Eu vorbesc extrem serios,ai ceva impotriva lui?Te cateva zile te vad schimbat .Te-am deranjat cu ceva?Imi raspunzi numai ironic si cand vorbesc despre Dus tuna si fulgera in jurul tau.
Bill:Pai si eu vorbeam serios…
Da era clar,mai bine schimbam subiectul repede ca daca nu dadeam in cearta . Daca lui ii se parea serios si cu logica ceea ce spunea ar fi bine sa afle ca mie nu-mi placea deloc.
Gustav:- Am auzit azi dimineata la radio ca o sa avem parte de o super saptamana, insorita si fara pic de ploaie.
Tom:- da da, daca cei doi mai stau mult imrpeuna sa vezi ce o sa ploua cu tunete si ….dar nu a apucat sa termine ……Auuuuuuuuu! Ce bruta esti doar ziceam un adevar!
Profa: - elevi va rog frumos putina atentie la mine! Drumul pana acolo e cam lung, vom ajunge cam in 5 ore, plasati cd-urile cu muzica din posterior in fata ca sa nu va mai ridicati si sa putem pleca. Si inca ceva sa nu faceti prea mare galagia va rog frumos.
Muzica pornita, motorul autocarului pornit, si am plecat la drum, fiecare a ramas cu gandurile lui.Eu ma gandeam in continuare la reactia lui Bill,Gustav si Tom se tot inghionteau in spatele nostru ,iar Georg se pare ca ducea o conversatie foarte serioasa cu Dus.
Georg:Si iti place mult Alex?
Dus:Daca imi place?Glumesti.O iubesc , nu te uita asa la mine.Tin super mult la ea si as fi in situație de orice,iar daca ea nu va accepta propunerea mea sunt dispus sa ma resemnez si sa ramanem doar prieteni.
Georg:Frumos din partea ta ,nu multi gandesc la fel.Oricum iti spun de pe acum Alex nu e singura si daca o vad plangand din cauza ta nici Papa de la Roma nu te mai scapa.
Totul a descurs ireproșabil ,restul calatoriei nu a fost cine stie ce.M-am plictisit cat am putut de mult,mai ales ca nu puteam vorbi cu Bill.Nu de alta dar acum il luase somnul.Doamne cat de frumos este cand doarme,parca e un ingeras”aaa Alex vrei odata sa incetezi,te-apuca la ore fixe?”,dar totusi este atat de ….”Alex!Inceteaza”.
Gustav:Alex dormi?
Alex:Nein…ai patit ceva?Nu te mai baga Tom in seama?i-am raspuns eu un pic deranjata de faptul ca se dusese sa stea langa Tom desi stia foarte bine ca de la o vreme eu numai puteam duce o conversatie normala cu Bill.
Gustav:Te-ai suparat ca m-am asezat langa Tom?Stiu ca nu ar fi trebuit,dar eu si Georg ne-am gandit ca daca ai sta langa Bill ai avea sansa de a vorbi cu el si poate clarificati lucrurile.
Alex:Mi se parea mie suspecta toata chestia,adica de cand e Georg prieten cu Dus?Oricum daca m-am suparat mi-a trecut acum.Pacat ca efortul vostru a fost in zadar.Bill tot asa vorbeste cu mine.
Gustav:Lasa mai ca o sa-i treaca,Tom vrei sa numai dai din maini?Frate baiatul asta cand doarme nu sta locului.E pericol public.Lasa ma mana aia jos ce faci cu ea.nici in somn nu stai locului.
Alex:Gemeni si atat de diferiti in acelasi timp,uita-te la Bill ce linsitit doarme,e atat de sweet.
Gustav:Mi se pare mie sau ai zis-o pe un ….las-o balta ,am inceput sa si aud tampenii de cand stau langa Tom.Na acum da din picioare.O sa ajung vanat in tabara.Tom inceteaza,ce naiba ai ma?Cosmaruri?
Restul drumului asa a continuat ,Tom dormea si tot se agita pe acolo,Gustav era nervos ca primea cate o palma peste fata (sincer Tom chiar nu stia ce face ,dar nici sa se trezeasca nu vroia)Georg se uita pe geam plictisit.Se pare ca Dus nu era o companie prea placuta pentru el,iar eu stateam si ma plictiseam,asta pana cand s-a trezit Bill.
Bill:Cat e ceasul?Mai avem mult?
Alex:Nu , numai este mult.Cam 15 minute,tocmai a anuntat profa inainte sa te trezesti…
Bill:Aha…de abia astept sa ajung,am amortit pe scaun…vai dar de ce nu te-ai dus langa Dus?Cred ca Georg te-ar fi lasat cu cea mai mare placere ,il vad cam plictist.
Alex:Stii ce nu am chef sa ma cert asa ca mai bine nu-ti raspund….M-am cam saturat de comportamentul asta de copil.Daca ai ceva cu Dus rezolva cu el,nu-ti varsa nervii pe mine.
Se putea sa nu ma enervez.Cred ca avea sa fie cea mai nasoala excursie din viata mea.Sau poate nu?Inca nu stiam ca aceasta excursie avea sa-mi schimbe radical viata.In sfarsit dupa un drum lung am ajuns si la destinatie.Ce pot sa va spun?Peisajul era superb,aer curat .Departe de griji,de scoala,de parinti.O saptamana fara ei intr-un loc minunat.Cabana unde avea sa ne instalam arata foarte bine si era asezata întocmai la poalele muntelui.Din cate intelesesem,nu foarte departe,cam la vreo 3 km de mers pe jos era si o cascada foarte draguta.De abia asteptam sa merg si mai ales abia asteptam sa urc pe munte.In zona mai era si o manastire,dar la ea se pare ca aveam ceva de urcat.Can’t whait!Ce a mai a ramas din zi ne-am cazat,eu stateam cu inca o fata in camera.Se pare ca dorea nespus de mult sa stea cu mine.Chiar ma speria compartamentul ei ,intr-un final am inteles totusi care era motivul.Ann(asa o chema pe tipa)era moarta dupa Gustav si nu stia cum sa se apropie de el.La inceput a incercat sa imi tot spuna ce baiat extraordinar este Gusti ( de parca eu nu stiam) ,apoi a trecut direct la subiect.
Ann:Imi place de el si nu stiu cum sa ii spun.Daca lui nu-i plac?
Imi placea Ann,imi era simpatica asa ca m-am gandit sa-i dau o mana de ajutor.A doua zi am prezentat-o baietilor.Era foarte incanatata cand i-a vazut pe toti,dar mai ales atunci cand l-a vazut pe Gustav.Mai sa-i sara in brate.Oare greseam ca o ajutam?Nu de alta da Gusti nu schita niciun zambet .Parca era statuie de ceara frate!Zilele urmatoare au trecut repede,obisnuiam sa-mi pierd timpul pe la cascada,ma inspira si in momentele mai melancolice(in ultima vreme eram chiar prea melancolica)ma duceam acolo si mai scriam cate ceva.Incercam din rasputeri sa nu am un contact cu Dus.Trebuia sa-i dau un raspuns si de fiecare data cand aducea subiectul eu il schimbam.Intr-un final a inteles si el ca evit sa ii raspund si a incetat sa mai imi zica ,cel putin pentru o vreme.Gustav incepuse si el sa se imprieteneasca cu Ann,ba chiar se simteau deosebit de bine impreuna.Georg si Tom se pare ca isi gasisera si ei pe cineva in tabara,iar Bill statea mai tot timpul trist si singur.Situatia nu era chiar roza.Abia daca mai schimbam doua vorbe cu el fara sa nu ne luam la cearta.
A treia zi profii au organizat o excursie de o zi prin imprejurimi.Mergeam si la manastirea aia,treceam pe langa cascada,si ma rog urcam si extrem de mult asa aveam sansa de a vorbi cu Bill,poate se mai calmase un pic.Cel putin asa speram.Chiar nu-mi placea deloc situatia asta si imi era dor de vremurile cand duceam si noi o discutie normala.Intr-un fel pentru a ma apropia de Bill m-au ajutat si profii,ne-au spus ca trebuie sa mergem in rand si cate doi,asa ca nu am mai pierdut timpul l-am luat de mana si la drum.A fost un pic surprins la inceput.
Bill:Nu mergeai cu Gustav?
Alex:Gustav merge cu Ann,se inteleg cumplit de bine in ultima vreme si inainte sa ma intrebi daca nu meregeam cu Georg iti spun ca e cu noua lui cucerire,iar cu fratitu nu aveam de gand sa merg pentru ca nu se stie care dintre noi nu ar fi cazut in prima prapastie.
Bill:Nu intrebam de ei ,intrebam de scumpul de Dus…
Alex:Dus nu stiu pe unde ,mai bine nu vorbim despre el.
Bill:Si ma rog ce ai vrea sa vorbim?
Alex:Despre noi doi….vedeam eu aiurea sau dintr-o data ochii lui Bill aveau din nou privirea aia calda?
Bill:Adica?Ce ai vrea sa vorbim despre noi doi?
Alex:In întâiul si in pimul rand vreau sa stiu de ce ai comportamentul asta fata de mine,sa stiu daca am gresit cu ceva macar sa ma indrept si daca mai putem vorbi vreodata fara sa ploua cu tunete si fulgere?
Bill:Lasa ,altadata,oricum tu nu ai gresit cu nimic,eu sunt prea prost ca sa recunosc.
Alex:Ca sa recunosti ce?Hai Bill vorbeste cu mine?Ce naiba numai ai incredere in mine?
Bill:Nu e de asta,dar chiar nu vreau sa vorbesc acum,oricum numai conteaza si ca sa iti raspund la cealalta intrebare cred ca da,cel putin acum am vorbit normal fara sa ne certam.
Dintr-o data m-am simtit ceva mai bine,ma intelegeam din nou cu Bill.Ce puteam sa imi doresc mai mult?Am vorbit tot restul drumului (cred ca pentru toate zilele acestea),am ras foarte mult si fara sa imi dau seama ne-am tinut de mana.Sincer?De fapt observasem acest lucru,dar nu am facut niciun efort ca sa ii spun sa-mi dea drumul . In momentul ala numai stiam nici de Gustav ,nici de Georg,cu atat mai putin de Tom si Dus…OMG !Dus!Trebuia sa-i dau un raspuns cat mai repede.Ma gandisem foarte bine ce aveam sa-i spun si stiam ce raspuns aveam sa-i dau dar nu gaseam momentul potrivit ca sa vorbesc cu el.In tot acest timp evitasem subiecul,dar numai puteam amana .De ce trebuie sa fie asa?De ce mi se intampla mie toate astea?As vrea ca totul sa fie mai simplu,dar la mine indiferent ce patesc se complica tot mai mult.
Ei!! Dar totusi acum e prea frumos, afara peisaj frumos, mai ales in dreapta mea unde e Bill, se vad foarte frumos munti, “pe naiba Alex munti, nici macar nu-i vezi ca nu ti-ai mai deslipit ochii de pe Bill si tu vinzi gogosi cu peisajul”. Eu ma mint si nu-mi recunosc sentimentele dar il rog pe Bill sa spune sincer ce gandeste, ce penibil, ce naiva sunt, ce …”ajunge, taci si vezi de drumul tau acolo, vezi de Bill mai bine”
Totul a revenit la natural eram o echipa si una foarte mare, fiecare avea o partenera, am aflat de la Bill ca pana si Tom tinea la tipa cu care a petrecut cel mai mult timp in tabara, dar nu recunoastea, la un paharel bunnnnn, nu as reusi sa-l fac sa recunoasca? Iar cand se trezeste din betie sa-i arat? Zis si facut ce mai atata vorba, l-am inregistrat i-am aratat, era pe jos de ras nu-i venea sa credea ca se ascundea o persoana atat de romantica in el, atat de sincera si vulnerabila, e un adolescent plin de viata Tom.
Cu Georg stau putin mai altfel treburile, fiind si mai mare decat ceilalati se descurca mai usor in astfel de relatii nu avea nevoie nici de impuls nici de ajutor se descurca de minune pot sa zic. Gustav,…sa va mai zic si de Gustav cate ceva, se juca cu Ann nu tinea la ea, doar o aventura de “tabara” in plina primavara, ei pe naiba chiar ma pricep sa mint sunt buna, cum spuneam Gustav se intelge super bine cu Ann, iar acum nu-mi pare rau ca i-am facut cunostinta cu baieti, sunt impreuna, iar cu ceilalti se intelege super, aproape ca imi este cea mai buna prietena.Dar nu v-am spus nimic de mine, de mine si Bill si nici nu am de gand sa va spun ceva ptr ca e secret, si nu e secret de stat e doar micul nostru secret, va zic doar ca ne intelegem bine, foarte bine, extraordinar de bine.
Cele cateva zile din scurta noastra vacanta s-au scurs foarte repede, si iata-ne iar in banci, in cls, inconjurati de colegi si linistea orelor apasatoare. Iubesc pauzele, sunt preferatele mele, sunt cele mai frumoase “ore” de odihna si distractie.Numai ca o pauza am sa o urasc toata viata, sau mai bine toata adolescenta am sa uit mai incolo. Intalnire de gradul 0 cu Dus in curtea liceul, dupa atata timp cand nu am avut curaj sa dau ochii cu el si acum dintr-o intamplare nenorocita s-a intamplat si asta, oare era necesar? “ da Alex era necesar, si ai sa vezi cat o sa se usureze lucrurile dupa.”Asa sa fie.
Dus:- Buna, Alex!
Alex:- Buna …Dus…stii ..nu…e…..
Dus:- Ba da Alex e chiar cum cred eu..
Alex:- nu nu e….
Dus:- asculta-ma. Te-am urmarit in tabara, mereu cand aveam ocazia, sa nu crezi ca sunt obsedat, dar am inteles care e raspunsul pe care mi-l vei da, stiu e “NU”, nu sunt suparat pe chestia asta, as vrea doar sa nu ne intoarcem spatele macar sa ne mai salutam pe holuri cand ne vedem, sa nu devenim dusmani.Si am mai observat ceva, lupta ptr el. Stii cine e. Esti o fata draguta, plina de viata, vorbareata, o buna prietena si cred ca o sa fii o buna iubita ptr el. Fruntea sus, fii exact ce esti si vei castiga.
Alex:- wow chiar nu m-am asteptat la asemenea cuvinte, nu am nici o replica sa ma scuz ptr ca stiu ca sunt vinovata si nu merit nici macar un “buna” de la tine….si…
Dus:- nu spune asta esti cea mai minunata persoana, dar sa nu exageram acum cu scuzele si alte tampenii din astea, ca sa nu plangem pe aici. Ce zici merit o imbratisare.
Alex:- Normal. Vino!!
Merita saracul Dus mai mult de o imbratisare, dar numa ca nu trebuia sa vada Bill acesta imbratisare, dar s-a intamplat si a crezut cu totul altceva, fapt care l-a maniat foarte tare, ii venea sa rupa tot ce-i iesea in cale, sa tipe la toata lumea sau sa-i spuna lu’ Alex ca o place, da ca o place de ce nu?” am sa-i spun lu Alex ca o plac da e cel mai bine asa.dar cu Dus ce o sa se intample?abia i-a spus da acum cum sa-i spuna nu? Dar ea ma palce? De cand ne stim am fost doar buni amici si nimic mai mult? Dar s-au schimbat vremurile de ce nu? Suntem adolescenti? Ne traim viata daca nu acum cand?...”
Nu-i iau dat pace aceste ganduri toata ora, urma pauza mare, iar in cantina trebuia sa se intalneasca cu mine si cu restul persoanele la masa ca de obicei. Dupa acea tabara la masa au venit si prietenele baietilor. Bill cand m-a vazut, era atat de furios ii simteam ura, raceala privirii. M-am asezat langa el sa-l intreb ce s-a intamplat dar mi-a luat-o inainte ca fata la maritat.
Bill:-cum de nu esti la masa cu Dus?
Alex:- Bill iar Dus? Ce ai cu omu mie doar un amic, si nimic mai mult? Ai chef de cearta?
Gustav:- Bill cu atitudinea asta ma faci sa cred……
Bill:- ma faci sa cred ca ar trebuie sa-ti inchid eu gura cu un pumn daca nu o faci tu.
S-a ridicat si a plecat, din cantina trantind usile de a intors capul toata lumea. Nimeni nu zicea altceva decat “fitze de vedeta” dar nu era asta…da chiar nu era asta si mi-am adus aminte imbratisarea cu Dus din curte de ora trecuta, asta era. Bill ma place ,Bill chiar ma place “taci tu alexandra esti nebuna”. “nu acum chiar nu sunt, stiu exact ce zic”.S-a ridicat de la masa si a fugit dupa Bill, lasandu-i pe ceilalti sa-si dea singuri seama de probleme si chiar nu le-a fost greu.
Georg:- astia doi…..
Tom: - is pe felie……
Guistav:- auzi la tine pe felie ce limbaj, e fratitu asa zici de el, daca ptr el nu ai respect atunci macar ptr Alex….eh dar ai dreptate se plac si unul e mai orgolios ca altul sa recunoasca.
Ann:- dar Dus?
Georg:- cumva Alex nu trebuia sa-i dea raspuns lu Dus daca sun t impreuna sau nu?
Gustav:-au vb azi iar Bill…
Tom:- a auzit…ce frate bun am eu care credeam ca-i surd si fraier, ce nu-i zice odata si gata se amageste atat ma dispera e asa greu sa-i zica ca vrea sa fie cu ea?
Gustav:- cred ca e mai mult ,nu doar o place ..o iubeste si nu e chiar asa usor sa zici, Tom de cate ori ai spus tu “te iubesc”, fac si pariu pe o sticla de bere ca nu ai spus niciodata.
Tom:- ehh…da ce tre sa-i zic “te iubesc”, ma doare gura.Daca ii arat de ce sa ami si zic “te iubesc” mare branza
Gustav:- da sa o saruti nu te doare gura?
Tom:- eiiii asta e altceva.
Ann:- baieti gata aici nu e vb despre voi e vorba despre alex si bill si nu are rost sa tot vorbiti atat, sa nu va bagati asta doar ei pot rezolva, voi mai tare incurcati atele pe aici.
Intre timp Alex il cauta pe Bill, intr-un singur loc nu s-a dus.Langa terenul de fotbal era un mare tei, care abia inflorise, mirosea teribil de frumos acolo. M-a vazut cand ma apropiam, nici nu m-a lasat sa vorbesc nu stia despre ce era vorba, clar bause red bull, vorbea prea mult, noroc de o rola de scotch, care am gasit-o in ghiozdan si i-am acoperit gura.
Alex:- bun acum vb eu, si tu taci, chair nu ai cum sa vorbesti si nici macar sa incerci sa dezlipesti cu atat mai putin sa pleci.
Saracu era cam surprins chair nu stia ce sa faca, de intrebat public nu avea cum, de sunat un prieten nu, asa ca a facut 50/50 a stat si ascultat.
alex:- nu te retin foarte mult, pana cand se termina ora e deja prea tarziu as ma mai duc si asa ma da profu afara, sa sarim peste asta. Trec la subiect, cand am dreptate dai din cap in semn ca da cand nu invers, pricepi, fara minciuni dar oircum nu mapoti contrazice. Ma-I vazut azi cand vorbeam cu Dus, mai ales cand m-a imbratisat dar vrei sa stii de ce m-a imbratisat?( a dat din cap ca da) ptr ca am hotarat sa fimdoar amici si ca si-a dat seama din tabara ca nu vreau sa fim impreuna, si ca tot il ocoleam? Dar vrei sa stii de ce si de ce nu am vrut sa fiu cu el?( a dat din cap ca da) ptr ca te plac, da ai auzit bine te plac de ce sa tot neg chestia asta? Stiu suntem amici de cand eram doi bebei si cum se poate chestia asta? Se poate suntem adolescenti petrecem majoritatea timpului impreuna……
Am vrut sa plec, Bill nu schita nici un gest, dar si-a dat scotch-ul jos si …
Bill:- nu vrei sa ma asculti si pe mine, pleci?
Alex:- ai ceva de spus? Abia acum la sfarsit dupa ce am vorbit ca o moara stricata.
Bill:- aveam scotch la gura, cum puteam sa spun ceva? Nu tu ai zis sa tac?
Alex:- o da. Spune!!
Bill:- nu ma incalzesc cu nimic cuvintele tale.(am facut-o o fata de puteam sa bag un stup intreg in gura). Am fost amici ca sa corectez, mie imi place de altcineva iar de la un timp chiar nu ne mai intelegem bine, si nu dau vina pe Dus, nu dau vina pe nimeni, ne-am schimbat, copilaria a trecut, suntem adolescenti, am o formatie si trebuie sa ma ocup doar de ea, chiar m-ai deranjat din timpul de lucru, scriam versuri( era ich bin nich’ ich), acum te rog sa pleci. Papa.
Eu eram socata, nu stiam ce sa fac sa plec, sau eram prea intepenita ptra a pleca, clar aveam necesitate de un tanc sa ma desprinda de acolo. Am plecat. Restul zilei a fost un cosmar ptr mine, si chiar si ptr ceilalti am tipat la toata lumea, mai putin la tom, georg si gustav, nu avea rost sa le spun ce s-a intamplat. Pe alta parte nici ptr Bill nu a fost prea roz ziua, el cred ca a tipat mai mult decat mine, bine mai ales ca dupa ore aveau si repetii unde si-a prezentat noua melodie , a doua zii era destul de ragusit.
Nu mi-am facut aparatia in cantina, nu aveam de gand sa dau ochii cu nimeni cine stie ce imi mai trecea prin minte. Nici nu a fost nevoie, in pauza urmatoare scumpi mei prieteni, fara bill acum numa era prietneul meu, au venit in clasa sa ma intrebe de ce nu am venit la masa, am incercat sa ma prefact ca nu am nimic si ca nu sunt intr-una din zilele mele bune, tom mereu pus pe poante.
Tom:- esti pe stop?
Gustav:- te priveste?
Tom:- nu, dar esti insarcinata?nu-mi zii te-a lasat fratimiu?
Alex:- din pacate nu esti foarte glumet azi, si in loc sa ma simt mai bine ma simt mai rau, daca ai de gand sa taci ramai daca nu poti pleca, am destule maturi ptr a pune in doliu si ptr tine si ptr…….
Georg: - si ptr cine?
Alex:- …..ptr mine.
Chiar nu era ptr mine matura era ptr Bill, lucru de care s-au prins si baieti. Am aflat de la Ann ca in alta pauza dupa ce au vorbit cu mine s-au dus si la bill sa-l mai intrebe care e soarta lui, se pare ca nici el nu s-a dus la cantina din acelasi motiv ca mine.
Tom:- ciau bambina! Vino la mama sa te pupe!
Bill:- ajutor viollllll!!!
Georg:- Tom ai baut red bull si ai aripii always?
Tom:- nu am stolul tau de pasarele!
Gustav:- gata mai ce aveti, tom te certi cu toata omenirea azi ai boala vacii nebune ce se intampla? Ajunge!!
Bill:- si de ce ati venit chair nu-mi lipseati!!
Georg:- ai cazut in borcanul melancoliei, sau chiar ne dai afara!
Bill:-ia-o cum vrei!
Georg: perpendicular, se poate?
Bill:- dar nu pe a mea.
Gustav:- termina unul si incepe celalalt. Am venit ptr ca nu ai venit la cantina nici tu nici alex. Se intampla ceva cu voi? Va-ti certat?
Bill:- te intereseaza?
Gustav:- da ma intereseaza imi sunteti prieteni amanodoi si sunt sigur ca va-ti certat dintr-o prostie.
Bill:- prostie sau nu e prostie e mea si a ei in care nu trebuie sa bagati voi ca musca in …..
Gustav;- multumim frumos ptr “complement”, esti foarte dragut ca deobicei.
Totul era chiar perfect in ultimul timp, ne mergea de minune. Baieti au urmat sfatul lui Bill de a nu se baga unde nu le fierbe oala. Ieseau in oras cand cu fetele, cand doar ei, cand in parc cu rolele, bicicleta, ma invitau mereu dar preferam sa stau in casa, printre foi, printre gandurile mele, care erau si a lui Bill de altfel. Mama era surprinsa, ca nu am vrut sa ies cu baieti, mai ales ca nu ratam nicio iesirea de asta. De gura ei a trebuit sa ies afara. Si sa o mint ca ma intalnesc cu ei numa sa nu stea pe capul meu. Nu stiu ce mi-a venit dar m-am dus intr-un parc, si nu unul oarecare intr-un parc de copii, sa-mi aduc aminte de copilarie, de momentele cand veneam cu baieti aici si ne dadeam in fiecare chestie cei drept acum s-au mai schimbat, dar ptr mine erau aceleasi.M-am asezat pe o banca, erau puse spate in spate bancile, pe fracțiune cealalata parea sa fie un baiat care tot asa isi aducea aminte de copilarie sau cine stie paote la parasit iubita si nu a gasit un loc mai bun ptr refugiu. In fine chair nu-mi pasa, de soarta lui. Un gand nebun mi-a fulgerat neuronul, ce ar fii sa-l sun pe Bill, imi era dor de vocea lui” alex esti nebuna”, stiu dar chair aveam de gand sa sun. Ciudat baiatului de langa mine ii sunase telefonul in acelasi timp.
@@@:- Alo!!(mama mia ce aproximativ se aude) cine e? de ce nu vorbesti?.
E clar mi-am dat seama baiatul de langa mine era tot Bill, am inchis nu aveam de gand sa raspund, numa ca am uitat sa va zic un mic amanunt, am suant cu numar ascuns.M-am ridicat cat de incet si am dat sa plec, dar incelasi timp s-a ridicat si Bill, si am dat nas in nas, ochi in ochi, dinte ptr dinte.
Bill:- tu???
Alex:- eu!!!
Bill:-tu??
Alex:- alex!!!
Bill:-tu???
Alex:- nu naiba, ce dracu ai ti s-a stricat placa?
Bill:- tu…ai o albina pe frunte!!!
Alex:- Ei la naiba e doar o vietate, vine pleaca.
Dar trebuia sa fac o prostie, am dat cu mana pe frunte, ca incepea sa ma gadile albine.Ii placea la mine, cred ca era cald, sau mai bine zis miroseam ca o floare de primavara.” Dragostea asta a voastra face mai numeroase ravagii decat Dunarea asta”.
Alex:- aaaaaaaaauuuuuuuuuuu!m-a piscat!!
Bill:- sufla usor aasa dupa mine, mergem la spital sa nu patesti ceva!
Alex:- stai usor mai omule ca nu sunt insarcinata si nici nu nasc acum. E doar o intepatura.
Bill:- aa, bine, eu de unde sa stiu n-am nascut niciodata!
Alex:- nici nu ti-ai dori.
Bill:- de unde stii?
Alex:- de fapt nu stiu!! Asa bantuie niste vorbe prin popor.
Si am inceput sa radem, de se uita tot parcul la noi.S-a oferit sa ma conduca pana acasa.Ce frumos din partea lui chair nu ma asteptam, dar pe drum abia daca am am schimbat 2 vorbe. Peste noapte nu a fost chair bine cu mana mea, dimineata era foarte umflata, asa caazi nu azm fost la scoala, mai bine la spital decat la sc, ptr ca nu am avut nimic de data asta, doar alergie la albine, nu vreau sa le mai vad in viata mea. Dupa ore m-am trezit in fata casei cu tot poporul, cand zic asta ma refer la gustav, tom, georg cu fetele lor si cu, bill spre uimirea mea.
Gustav; ce faci mai? De ce nu ai venit la sc?
Bill:- albina?
Tom:- de ce ai mana bandajata,si e drepata si nu am eu norocul asta?
Alex:- da albina, bill!!
Bill:- atunci e mai grav decat la o nastere!
Georg:- ce ce tot vorbiti voi acolo?va-ti impacat?
Nu a primit raspunsul de la niciunul. Era de asteptat? Sa nu? Da era de asteptat eu nu aveam de gand sa spun de intalnirea noastra de ieri si se pare ca nici Bill nu dorea acest lucru, dar baieti s-au prins si ai schimbat subiectul.
Alex;- hai mai bine sa intram un pik in casa sa nu stam aici, bem ceva si povestiti acolo.
Si am stat de vorba, si tot am povestit, parca totul mergea spre bine si cu Bill, ne intelegeam mai bine era totul ok eram cei de demult cand ne intalneam si nu ne mai saturam de vorba, acum s-a marit gasca si sunt super de treaba si fetele. Momentul a fost intrerupt spre seara de mama mea din pacate.
Mama:- Stiu ca nu este frumos ce fac, dar este deja 8 seara maine aveti scoala, chair si tu Alex si nu cred ca ati facut vro tema, macar sa aveti timp sa va afceti ghiozdanele iar mamele voastre cred ca sunt putin ingrijorate. Nu va dau afara domane fereste dar e spre binele vostru.
Gustav(inteleptul):- da asa e aveti dreptate, plecam , eu chair am ceva teme ptr maine. Mai vb pe net nu-I asa? Papa noapte buna.
M-am dus si eu in camera mea dupa ce i-am condus pe baieti, eram incanatata si parca ma bucuram de acest incident, ma mai apropiasem de Bill.
In ultima vreme nu prea s-a mai intamplat ceva deosebit.Pe baieti i-am vazut tot mai rar fiindca aveau foarte multe concerte,emisiuni,premii etc.Timpul a trecut foarte repede si ne apropiam cu pasi repezi de vacanta(momentul cel mai asteptat din an) si desi aveau multe pe cap au reusit sa promoveze la toate materiile.Si eu am trecut cu bine peste anul care tocmai avea sa se incheie.Ca de obicei la final se organiza un party pentru ramas bun celor din anii terminali si pentru “a ne bucura ca am trecut cu brio peste inca un an “(asa spunea directa,ma rog n-o asculta nimeni ,dar imi era imposibil sa nu invat fraza asta ,era deja celebra la fiecare festivitate o repeta.)
In perioada aceea baieti erau intr-un concert si nu stiu daca aveau cum sa ajunga, de fapt nici nu cred ca se vor chinuit si asa se distreza mult mai bine decat la balurile astea organizate de scoala. Ba e muzica naspa uneori, ba locul e aiurea, pana si ființele din jurul meu sunt naspa. Cred ca nici nu o sa ma duc daca baieti nu sunt. Dar pana la urma m-au convins fete si ele erau singure, o petrecere ne-ar agață bine totusi. Erau foarte preocupate cu ce se imbraca, daca merg in rochie sau cu fusta sau in pantaloni sau sa-si cumpere imbracaminte noua, ma puneau pe mine sa le aleg hainele. Daca ele nu stiau eu de unde aveam sa stiu? Dar le-am ajutat si aratau super, nu am ales nici rochii nici fuste…un stil a la Alexandra. Am rupt gura targului toate aratam bestial si toti ne invideau, de fapt invideau stilul Alex da sunt si eu modesta acum chiar imi place ce am facut, dar nu inseamna ca o sa fac asta si pe viitor e doar o exceptie.
Baieti nu avea sa apara, o umbra de tristete aparuse pe fata mea, fetele vorbeau in continuare fara sa observe acest lucru. Cineva incepuse sa cante, a inceput balul, dar melodia, vocea, le cunosteam erau …erau… Tokio Hotel au ajuns …..baieti erau la bal, si nu mi-au zis nimic, sa le fie rusinica. Cazusem in canalul fericiri, nici daca vedeam un tir cu ciocolata nu ma bucuram atat de mult.dupa ce au terminat de cantat, au venit la noi , eram in culmea fericirii, i-am imbratisat eu care nu-mi aratam atat de tare sentimentele fata de ceilalati si mai ales in public, chair nu stiu ce am patit. L-am imbratisat si pe Bill, chiar daca nu stiu daca vroia acest lucru, dar se pare ca ma inselasem, a vrut si el ptr ca in acel timp m-a si sarutat, dar nu ca in tembelde erau un sarut elegant de adolescenti, ceilalati se uitau la noi si se bucurau mai aveau putin si tipau de bucurie, ptr noi bineinteles, cand sa ne uitam la ei, au inceput sa se prefaca ca aveau alata treaba, gen sarutat prietenele, sau discutii foarte aprinse, am tinut seama de vrajeala lor si am continuat sa ne sarutam.Petrecerea a inceput in adevaratul sens al cuvantului, era o galagie infernala, asa ca bill mi-a afcut semn sa iesim, ma pierdusem un pik prin multime, dar m-a apucat de mana si am iesit afara. Petrecerea s-a tinut in cantina liceului anu asta, asa ca er,m in scoala, ne-am dus la locul lui preferat teiul, nu foarte lumina un loc bun linistit trebuia sa discutam.
Bill:-eu
Alex:- tu, esti bill, bill kaulitz.
Bill- bine stiu asta, dar,……
Alex:- dar…..domane chiar trebuie sa-ti scot fiecare cuvintel din gura ce s-a intamplat spune odata, e asa greu?
Bill:- da ca eu te palc pe tine, si mie greu sa recunosc asta, si te-am placut si mi-a fost greu paote ca imi erai aproape si nu imi dadeam seama, dar in acest timp de cand nu am mai vb, mi-am dat seama cat de importanta esti, si chiar trebuia sa fac asta.
Alex:- ok am inteles chair nu are rost sa mai vorbim de asta si sa devenim lacrimogeni, traim prezentul iar acolo inauntru unde e si cald e o super petrecere si parca nu as vrea sa o ratez de tot , afara e chiar frig.
Bill:-uite geaca mea.
Alex:-- nu stai linnistit e destul de frig afara, mergem la petrecere pana in scoala facem intrecere cine ajunge ultimul rpimeste o pedeapsa.
Bill a ramas intentionat in urma sa vada ce pedeapsa, o sa primeasca. Din pacate ptr el nu a fost o pedeapsa prea placuta, sau cel putin una la care se astepta, a prmit drpet “rasplata” o guma cu un gust oribil, dar mi-a fost mila de el sa-l pun sa manance mai ales acum cand ne-am impacat asa ca a pastrat-o drept amintire. Petrecerea a fost super am dansat toata noaptea si am fost in centru atentie mai mereu dimineata ne-a prins tot acolo, profi au fost nevoiti sa ne dea fara pe la ora 6. Nebuni cum eram am plecat pe jos acasa, ma dureau picioarele ingrozitor de tare nici nu mai stiu de cand nu m-am distrat asa. Bill voia sa ma duca in brate pana acasa, dar nu puteam accepta asa ceva, e asa firav, nu ca as fii o bruta dar e asa micut, cum sa-I rup eu oasele. Asa ca l-am atacat l-am gadilat, incepusem sa alergam pe drum, ceilalati se mirau de ce minuni divine paote sa faca dragoste, uitasem de durerea de picioare, abia cand am ajuns in fata usei mi-am adus aminte de ea. Imi parea rau ca trebuia sa ma despart de ei, care ei de Bill mai bine zis.Dar peste cateva ore avea sa ne intalnim iar la repetiile baietilor aveau un program infernal, super incarcat, aprope ca nu mai stateau acasa din cauza fanilor ce se inmulteau de la o zi la alta. In doua zile aveau sa plece intr-un turn in Germania, daca succesul lor va fi asa in continuare vor fii cunoscuti de toata lumea. Cei drept in seara aia am adormit un pik cam greu, nu doar din cauza durerii de picioare ci si din cauza gandurilor. Odata cu faima ma va uita? In concerte v-a intalni multe fane. Eu sunt aici.
Ultimile 2 zile le-am petrecut, din petrecere in petrecere radeaqm intr-una. Au trecut prea repede, erau deja plecati de 2 saptamani in concert, vorbeam in fiecare zi cei drept, ma suna inainte de fiecare cocnert ca sa-I tin pumni.le urmaream succesul si faima din presa si de la tv. Erau in rpimul top cu duch den monsun si nici ca aveau de gand sa coboare, cand m-ai aveam ocazia mai trecemea prin fata casei lor erau foarte multe fane, una mai frumoasa ca alta. Timpul s-a scurs atat de repede, deja aparuse zvonuri prin randul fanelor ca Bill are o prietena si ca e din acelasi oras, cartier cu el si mai stiau ca suntem si prieteni din copilarie. “de unde au aflat atatea?” intr-o saptamana mi-am vazut fata in revista, se inventase atatea lucruri despre mine, iar in acest timp Bill ma suna foarte rar, iar cand ma suna nici nu-I raspundeam mereu le telefon, oare trebuia sa ma indepartez de el fara sa-I spun? Cand se va intoarce in oras nu ma va contacta oricum o sa fie prea ocupat ca sa-si mai aduca aminte.
Turneul a tinut toata vara, si baieti sau intors ptr scoala, despre prietenile celorlati nus-au scris chair atata de multe rautati ele erau mai fericite dar eu in schimb….Bill a venit la mine acasa imediat dupa ce au ajuns in oras, era nerabdator sa ma vada, avea o revista in mana, se apre ca a luat si el acel numar in care s-au zis tot felul de prostii despre mine. Mama stia ca noi suntem doar prieteni, dar au ajuns si la urechile ei zvonurile despre mine, a trebuit sa-I zic ca eram cu Bill, s-a bucurat ptr noi, dar nu-I placeau nici ei acele rautati.cat de rea poate fii lumea. Mama la condus la mine in camera si ne-a lasat sa discutam.
Bill: - ce faci mai mi-a fost un dor de tine in ultimul timp nu mi-ai mai raspuns la telefon, nici nu ai mai sunat ce s-a int?
Alex:- nimic important doar ca am zis ca esti mult prea ocupat ca sa ami vb cu mine, erau alte chestii mult mai ….
Bill:- dar nimic nu e mai important decat tine. Am vazut revista, in care s-au zis tot felul de lucruri despre tine, te-a suparata asta nu?
Alex;- da pe o parte, dar ai atatea fane, atata lume e innebunita dupa voi, si aveti un succes urias am urmarit si pe net anumite chestii si se zic foarte multe rautati despre mine cred ca ar fii cazull…..
Bill:- cred ca ar fi cazul sa taci si sa nu mai spui atatea prostii. Nu crezi ca merit un pupic? Au rost atatea vorbe? Atatea barfe? Chiar nu-mi pasa de ele? Noi suntem fericiti si nu le pasa ce fac eu in timpul meu liber.
Se apropia de mine tot mai mult si voia sa ma sarute, am asteptat momentul asta, o vacanta intreaga si uite ca urma sa se indeplineasca numai ca in acel moment nu stiu ce a fost in mintea mea,m-am indepartat usor de el si m-am asezat pe marginea patului.Nu stiu ce gandeam,totul era neclar,ma durea foarte tare capul si piciorul drep.Niciodata nu mai avusesem asemenea dureri abia daca puteam sa-l misc.Bill a venit si s-a asezat langa mine.
Bill:Alex te simti bine?Te-am suparat cu ceva?De ce fugi de mine?
De fapt nu fugeam de el ,adica fugeam da, nu vroiam sa vada ca imi este rau.Grozav oare aveam ceea ce gandeam eu ca aveam?Nein nein nein.Cine stie poate am facut o intindere ceva…au ma intepa si in partea dreapta….nu nu nu …nu ai nimic Alex calma.
Alex:Poftim?Nu nu fug de tine,doar ca nu sunt in apele mele azi,am intors capul si in acel moment privirile noastre s-au intalnit.Ti s-a mai spus ca ai cei mai frumosi ochi si cea mai frumoasa privire?Si cel mai scumpic botic(mai ales alunita de sub botic) si cel mai dulce nasuc si cele mai frumoase maini ?Era clar durerea de cap ma innebunea nici numai stiam ce spun…adica stiam ….era asa frumos….ziceai ca am baut ceva ,doamne …noroc ca puteam misca piciorul cat de cat!
Bill:Nop,dar mi se spune acum…si a inceput sa rada…
Alex:Si ca sa completez cel mai tare zambet !!! Esti asa sweet cand razi… Sufar de nebunie cronica , nu am remediu!
Se apropia incet incet de mine si apoi m-a sarutat ,de cand asteptam momentul asta!De vreo doua luni.Dar ca de obicei trebuia sa strice cineva momentul.Cine oare?Telefonul ala nenorocit care suna mereu cand nu trebuie.
Bill:Chiar trebuie sa raspunzi?
Alex:Da,stai asa unde l-am bagat oare...?Doamne imprastiata sunt ,niciodata nu stiu unde pun telefonul.Gata l-am gasit.ALO!am zbierat un pic cei drept.
X:Alex sunt eu mama , vroiam sa-ti spun ca am plecat cu tata la matusa ta ,tocmai a fost operata la picior si vroiam sa vedem cum se mai simte.Ne intoarcem peste doua zile .Te descurci tu .Nu am mai venit la tine ca n-am vrut sa te deranjez.
Alex:Mama….a ok ,nicio problema ,daca e le chem pe fete sa doarma cu mine,…da mama ,da stiu…ahamz…ok …da o sa incui usa,da si lumina o s-o inchid ,da si dau si de mancare la caine si la pisica,ok..si eu,bye…
Bill:s-a intamplat ceva?
Alex:Da, o sa raman singura doua zile ,ai mei au plecat la matusimea ca au operat-o nu stiu unde.Nu e nimic grav ,off s-o sun pe Ann mai incolo sa vina sa doarma la mine ca mi-e frica singura.
Bill:Daca vrei raman eu….nu cred ca l-ar deranja pe Tom.
Alex:Aaaa..tu?aaa…aaa…pai stii nu cred ca este o idee asa buna,adica este buna,dar ….dar cum sa spun....
Bill:aa..ok ,nu e nicio problema (si lasa capul in pamant un pic cam bosumflat)
Alex:Dar chiar nu e nicio problema ,oricum pe Ann am vazut-o toata vacanta si ma simt mai bine in prezenta ta decat a ei.Ce ar fi ca acum sa te duci acasa si sa-ti iei niste haine de schimb?Intre timp eu comand o pizza.
Zis si facut,Bill a plecat acasa cu un zambet larg pe buze si eu am sunat ca sa command o pizza.Dupa vreo 20 de minute au aparut amandoi.Ma refer la Bill si la pizza.Statea el frumso in fata usii cu ea in brate ,o tinea ca pe o adevarata comoara .Se pare ca se intalnise cu tipul care o aducea si a platit-o el.
Bill:Pizza si Bill la pachet doar pentru dumneavoastra!
Alex:Nici nu stiu ce prefer mai repede,pe pizza sau pe baiatul care o aduce…hmmm…grea alegere….cred ca întâia data incerc din pizza ,apoi mai vedem.
Bill:Hey!!!Si eu ???Ce rasplata imi dai mie?
Alex:Pai asta… si l-am pupat sub botic pe alunita,vai adoram alunita aia e atat de scump, l-as pupa non stop…hai intra ca se raceste si numai e buna.
Am ales un film ,am mancat pizza si am vorbit mult,foarte mult.Nu imi dadeam seama care dintre noi vorbeste mai repede.Turuiam amandoi frate ,ziceai ca eram la Formula 1.Ma mir cum de mai tineam siru.Mi-a povestit toate pataniile din turneu.
Alex:OMG mi-l si imaginez pe Tom dansand pe acolo,hai ca se misca bine trebuie sa recunosc.
Bill:Deci daca il vedeai faceai pe tine de ras, e flexibil baiatul nu gluma si Gustav ,eu care il credeam mai normal decat noi sa vezi ce se maimuatrea si el,ce sa mai zic de Georg!Apoi cand l-a alergat o fana pe Gustav ,sa numai zica mulțimea ca nu are fane.Tipa ca o decreierata Guuuusssstaaavvv,Guuuuusti…vai si saracu nu stia cum sa scape de ea…si iti vine sa crezi ca Tom nu s-a atins de niciuna ? A zis ca vrea sa fie baiat cuminte.Ma uimeste pe zii ce trece tot mai mult.
Alex:Sincer ,da imi vine sa cred.Mereu am stiut ca Tom nu e atat de rau pe cat vrea sa para si ca poate fi foarte dragut cand vrea el.Dar ca de obicei trebuia sa fie cineva mai rebel in trupa decat ceilalti nu?Nu ca voi a-ti fi usa de biserica!De abia astept sa-I vad maine pe baieti.Imi e un dor de ei…
Am ramas cateva clipe in tacere,mai faceam si noi o pauza ca de ragusisem dupa atata vorba.Si asta e doar o parte din ce am discutat.Stateam in pat unul in fata celuilalt si eu cred ca ma pierdusem undeva in privirile lui.Pur si rudimentar numai vedeam nimic atunci decat pe el…m-a luat in brate si m-a sarutat .A fost poate cel mai frumos sarut sic el mai inocent.Apoi am adormit amandoi imbratisati.Era asa de bine ,nu m-as mai fi ridicat din pat ,dar a sunat nenorocitul de ceas ,parca numai ca sa-mi faca in ciuda.Dar asta este,ne-am trezit buimaciti si ne-am aranjat ca sa plecam la liceu.Doamne si ce chef mai aveam sa le vad fata directei si a profei de mate !!!
Cand am ajund in fata scolii oare cine credeti ca ne intampina?Gustav ,Georg,Tom si fetele cine altcineva.
Alex:Guuuuustiii…
Gustav:A nu Bill i-ai povestit faza?Nu pot sa cred a fost penibil.O sa ma tii asa tot restul vietii?
Alex:O , da da da …si Georg si Tom…ce mai faceti mai ca de cand nu v-am mai vazut!!?
Tom:Eu fac bine,minunat ….si rau in acelasi timp…ma dor oasele ,cred ca am racit.De ce eu?De ce tocmai eu,de ce viata e asa cruda cu mine!(vi-l imaginati pe Tom,uitandu-se in sus si punand o fata de copil mic ,prost si nevinovat)
Georg:Ca de obicei exagerezi din orice,stilul lui Tom Kaulitz….dar oare de ce ma mir,tu te plangeai ca te dor degetele dupa o ora si ceva de cantat la chitara si ca nut e aplauda suficient fanele.
Tom:Da ce nu e asa?Adica eu cant,ma omor,imi stric frumusete de degetele si unghii pentru ele,macar atat sa faca sa ma aplaude.Era o gluma,nu va uiati asa la mine!
Alex:O zici atat de serios ,pe bune actor trebuia sa te faci sau poti ajunge sa cersesti pe la metrou ca esti tare bun cand faci fata de “oameni buni cu suflet bun si cu credinta in Dumnezeu”…
Tom:Sa stii ca ai dreptate,daca ma lasam de cantat ma gandeam sa ma apuc sa sterg geamurile ca sunt chiar bun,dar este o idee si faza cu metroul ! Bai haideti inauntru ca am inceput sa spun numai tampenii,nu ca inainte nu scoteam porumbei pe gura,dar acum devine din ce in ce mai grav….dragostea asta ce face din om..cine isi inchipuia ca o sa vorbesc eu de dragoste…nimeni ….
La ore am ras cu lacrimi ,nu am fost atenti deloc la ce spuneau profii ,ne bateam cu hartiute , ne gadilam.Acum stateam in banca cu Bill,Tom era in spatele nostru.In pauza mare am fost toti in curte,pe mine iar ma apucasera crizele.Si uitasem de durerea de aseara.
Tom:Auziti porumbeilor ce a-ti facut voi azi seară singuri in casa?Ia ziceti vreau raportul ,vreun nepotel ceva?
Bill:Termina mai ,am vorbit si am dormit atat.Mereu te gandesti numai la tampenii.
Tom:Offf fratioare,lent te mai misti…
Gustav:Eu cred ca esti tu prea rapid…ma rog,am avut o lectie atat de plictisitoare la istorie. A zis profa ca nu ne ia asa din prima zi si a zis sa vorbim despre mituri.Si ghiciti despre ce am vorbit.Despre vampire!Eu i-am zis ca Dracula si alte tampenii nu exista dar n-a vrut sa ma lase sa mai zic altceva pe urma.
Bill:Aici te contrazic,vampirii au existat Gustav…
Georg:Crezi tu?
Bill:Da….
Alex:Baieti stiti eu…
Bill:Stai asa Alex…deci absolut orice chestie are ceva adevarat la baza,orice mit.Eu cred ca vampirii au existat.Dracula a existat .Sper sa ajung sa vizitez castelul unde a locuit.
Tom:Bill acolo a stat Vlad Tepes,era un domnitor roman si ii tragea pe aia in teapa ,pe turci.Nu a existat niciun Dracula.
Bill:Ba da,nu ai de unde sa stii,apropo de cand iti inveti tu la istorie?
Tom:Pai asta m-am gandit ca e folositoare pentru tine,adica sa vezi si tu ca nu exista,da o tii pe a ta una si buna.
Alex:Stiti ma scuzati ca av intrerup…
Bill:Ai patit ceva?Te vad cam galbena.
Alex:A nu nimic,vroiam sa-ti cer telefonul ,al meu s-a descarcat ,sun la ambulanta si gata.
Bill: A da sigur,ok poftim…stai asa cum adica la ambulanta?Ce ai patit,omg te simti bine?
Alex:A sunt bine ,doar o criza de apendicita,stiti ma ia ,ma duce la spital,imi afce anestezie ma baga in sala de operatii ,ma taie imi scoate apendicul si gata ,asta daca nu dau in peritonita daca mai vorbesc mult cu voi.Da nu e grav,o simpla, o banala operatie de apendicita.
Ma rog ce a urmat ma gandesc ca stiti si voi,m-au operat de urgenta si m-am trezit dupa cateva ore bune cu Bill langa mine .Statea cu capul sprijinit in maini.Parea putin cam ingrijorat.Cred si eu ,mi-a zis ca a venit o asistenta la el si i-a zis sa se uite sa vada daca mai respir.Va imaginati cum se simnte cineva cand ii spui sa se uite sa vada daca persoana la care el tine mai traieste.Faza e ca atunci cand m-am trezit nu puteam sa vorbesc ca aveam aparatul ala de respirat pe gura , noroc ca ma tinea Bill de mana si l-am strans putin.Mama cand a vazut ca sunt treaza i s-a luminat dintr-o data fata .Mi-a dat jos chestia aia de pe gura si mi-a dat un pupic.Au venit si ceilalti dupa vreo jumatate de ora.ajunsesera si parintii mei,erau si parintii lui Bill si cei a lui Gustav si ai lui Georg.Frate era atata lume,ziceai ca cine stie ce am patit.Imi era mila de ai mei s-au dus la spital s-o vada pe matusimea si acum au ajuns la alt spital sa ma vada pe mine.A doua zi am avut noroc si doctoral mi-a dat drumul acasa.partea nasoala era ca trebuia sa stau vreo doua saptamani la pat si sa mananc numai tampenii.Bill venea mereu dupa scoala si statea pana seara tarziu cand venea mama in camera si dadea de inteles ca trebuie sa plece.Mai veneau si retsul trupei , incercam sa le spun sa nu ma faca sa rad atata ca ma durea ,dar nu reuseam sa ne abtinem.In momentele acelea ma simteam cea mai norocoasa persoana.Aveam langa mine persoanele la care tineam cel mai mult,aveam prieteni adevarati.
Timpul a trecut ,cu Bill m-am inteles din ce in ce mai bine,formatiei ii mergea super ,o groaza de concerte,de emisiuni,de premii de luat.Au avut un turneu mare in Japonia si in Europa.Pe lista tarilor din Europa in afara de Anglia,Spania,Austria,Franta si Rusia era si Romania.Bill nu a putut sa se abtina sa nu mearga si acolo sa viziteze Branul si sa-l convinga pe Tom si restul ca Dracula a existat.
Cine sunt eu ? Acum stiu foarte bine cine sunt,au trecut 10 ani de atunci si pot spune ca stiu foarte bine ce vreau sa fac de acum incolo.Am ajuns ceea ce imi doream sa ajung si am ceea ce imi doream cel mai mult.O familie si prieteni adevarati.Probabil va intrebati daca mai sunt cu Bill si daca mai tin legatura cu ceilalti.Nu am sa va zic , va las pe voi sa ghiciti si sa raspundeti la intrebare “cine sunt eu”.
stiu k e cam lung,dar speram sa va placa  si mai scuzati unele greseli
|
|
| 25/04/2006 20:38 |
|
|
muffy
Schrei
Joined: 16 Mar 2006
Posts: 59
|
|
| |
|
bv iulia bv oana ....super tare povestea  
|
|
| 25/04/2006 21:13 |
|
|
spider_funny
Veteran
Joined: 17 Mar 2006
Posts: 2991
Location: iasi |
|
| |
|
parerile se pun la topicul unic  
_________________
 |
|
| 26/04/2006 17:03 |
 |
|
|
|
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum
|
|
|
